Așezarea Geografică
Localizare, relief și caracteristici geografice ale satului Slobozia Mare.
Vecinătăți
Satul este situat între lacul Beleu și râul Prut la vest, iar în celelalte direcții se învecinează cu Văleni, Vulcănești, Cișmichioi și Cîșlița-Prut.
Teritoriul este accidentat, traversat de Valea Tatarcei și râpa din Sărăieni spre Grădina de Jos, format din șanțuri, delușoare și drumuri erodate.
La vest, podișul coboară abrupt spre Prut și lacul Beleu, iar în est se află Dealul lui Foltea și Dealul lui Duță, străbătute de râpi adânci.
Râpa din Vale împarte satul în două, provocând alunecări de teren și necesitând lucrări tehnice.
Viiturile aduc materiale slab rulate, iar vântul contribuie la acumularea de praf și nisip.
Expoziția spre est, sud-est și sud-vest favorizează cultura viței de vie și a pomilor fructiferi.
Unele râpi au devenit cariere de nisip și lut galben, folosite în construcțiile din sat și împrejurimi.
Clima
Satul are un climat continental cu influențe oceanice, marcat de temperaturi și precipitații moderate. Media anuală de precipitații este de 400–550 mm, scăzând de la nord-est spre sud.
Vânturile au o viteză medie de 2–4 m/s, dar pot atinge 10–15 m/s în timpul furtunilor, afectând agricultura și viața locală.
Iarna este instabilă, cu zăpadă puțină, viscole și polei. Primăvara aduce instabilitate și riscuri de înghețuri târzii.
Vara este secetoasă și călduroasă, cu ploi torențiale și grindină ocazională. Toamna începe liniștit, dar se răcește brusc în a doua parte.
Aceste condiții favorizează agricultura și permit o dezvoltare optimă a culturilor iubitoare de căldură, dar și odihna populației.
Hidrografia
Apele din zonă sunt influențate de condițiile climatice, având un regim variabil. Se disting ape curgătoare, stătătoare și subterane.
Apele curgătoare sunt pârâuri cu debit scăzut vara și îngheț iarna, care ajung în râul Prut. Apele stătătoare includ iazuri și lacul Beleu, cu peste 1030 ha, important pentru recreere și pescuit, fiind declarat rezervație naturală.
Apele subterane – freatice și de adâncime – sunt potabile, de calitate ridicată. În zona Prutului există și rezerve de ape minerale.
Flora
Vegetația este influențată de condițiile de climă, relief și sol. În bălțile Beleu și în împrejurimi se întind suprafețe vaste de papură, pipirig, stuf (trestie) și nufăr, formând peisaje de o frumusețe rară. Pe malurile râului Prut se întâlnesc frecvent salcii.
Plantele de cultură ocupă suprafețe extinse și sunt reprezentate de: grâu, porumb, orz, ovăz, sfeclă furajeră, lucernă, cartofi și fasole.
Fauna
Cu toate că câmpia Beleului și pădurile din preajma satului au fost intens umanizate, zona încă păstrează o faună bogată și variată. În lunca Prutului și a lacului Beleu, la adăpostul stufului, se cuibăresc specii precum: rața sălbatică, lisita, gâsca sălbatică, bâtlanul alb și cenușiu, cocostârcul alb, stârcul pitic, celega, uliul de baltă, sitarul negru și multe altele.
În lacul Beleu trăiesc peste opt specii de rațe sălbatice și douăzeci de specii de culici. Unele dintre aceste păsări sunt pe cale de dispariție, precum: Lopătarul, pelicanul și bogăraul mare.
În apele Beleului se găsesc peste douăzeci de specii de pește, printre care: crap, somn, lin, știucă, caras, plătică, biban și roșior.
Prezența animalelor a favorizat dezvoltarea vânătorii în zonă. Dintre animalele specifice regiunii se remarcă: vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul și nevăstuica.
Solul
Solurile din Slobozia Mare s-au format în funcție de condițiile climatice și forme de relief, fiind variate atât ca tip, cât și ca stadiu de evoluție.
Se întâlnesc două tipuri principale de soluri: cernoziomuri obișnuite și cernoziomuri carbonatice, specifice sudului Republicii. Aceste soluri sunt caracterizate de o fertilitate mai redusă, motiv pentru care, pentru sporirea recoltelor agricole, se aplică irigația artificială.
Satul Slobozia Mare – un loc cu rădăcini adânci, oameni primitori și un viitor construit cu grijă.